Zile in care n-as fi vrut sa ma trezesc

N-as fi vrut sa plec, n-as fi vrut sa se termine totul, n-as fi vrut sa trebuiasca sa incerc sa uit…

N-as fi vrut sa existe aceasta dimineata, cand totul e mai  rece si departe. N-as fi vrut sa regret. N-as fi vrut sa vad totul spulberat. Care totul? Acel tot din imaginatia mea. E ca  o piesa de teatru, te amuza, te intriga, te atrage,  te fascineaza, te rupe de realitate. Dar se petrec si accidente: Uneori decorul cade, observi ca printesa nu e o printesa, e doar o tanti  grasuta si isterica cu o  peruca supradimensionata, iar armura printului e de carton. Copacii sunt desenati pe un perete si el de carton , iar florile sunt artificiale.  Se va scrie in presa despre dezastru de la teatru; se vor amuza de lacrimile “divei” care s-a impiedicat de decor si a distrus “piesa perfecta”. Vor rula filmulete facute cu telefonul de cetatenii entuzismati de esecul “stelelor de pe scena”, probabil la stirile de la ora 5, unde toate evenimentele ridicole sunt aplaudate maxim. Vecinele vor vorbi la scara blocului “ai vazut fata, ce-a facut fufa aia ?Vai ce dezastru!!” si vor sparge seminte d-alea mari, de calitate,  in semn dezaprobator.  Pentru o milisecunda, evenimentul va avea proportiile unei rachete trimise de rusi in spatiul american. Pentru o milisecunda, toata lumea se va opri sa comenteze, universul insusi va fi indignat.  Si toata lumea va fi scandalizata ca, cineva a facut o greseala  si le-a dezvaluit ca, in culise  se coace realitatea din ingrediente procesate si amestecate in graba, dupa una si aceeasi reteta. Piesa va fi reluata la alte teatre, dar amintirea nefericitului eveniment ii va face pe producatori sa aleaga cu grija o noua diva.

Apoi universul isi va muta atentia spre alte realitati scandaloase, urmele  vor ramane doar in arhivele google si nimic mai mult. Bineinteles, cariera divei va fi demult sfarsita si, in cativa ani, va servi la mese intr-un restaurant de mahala, semi-idignata, semi-incantata de “publicul ” care ii fluiera  aprobator “prestatia”.

Da, cum ziceam, sunt zile ca asta, in care n-as fi vrut sa ma trezesc, sunt zile la care as fi vrut sa dau skip si sa aleg o alta zi,  o alta piesa, o alta realitate..

2 Comments

  1. lory

    superb,,,felicitari!

  2. superb…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: